201308.01
Off
0

Banca Naţională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară la 4,75% în luna august şi 4,50% la finalul acestui an

Relaxarea politicii monetare ar putea continua în 2014 prin reducerea dobânzii şi diminuarea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei

Conform opiniilor exprimate de 14 din 19 participanţi la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR), Banca Naţională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară la 4,75% la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară din 5 august. Restul participanţilor la sondaj estimează păstrarea dobânzii la nivelul de 5%. Rezervele minime obligatorii ar putea rămâne nemodificate în luna august 2013, atât pentru pasivele în lei cât şi pentru cele în valută. Dobânda de politică monetară ar putea fi redusă în continuare la 4,50% până în luna decembrie 2013 şi 4,25% până în luna decembrie 2014. Reducerea dobânzii de politică monetară până la finalul acestui an este estimată de toţi participanţii la sondaj. Estimările pentru finalul anului 2014 se încadrează între un minim de 3,50% şi un maxim de 4,50%. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei ar putea fi păstrate la nivelul de 15% în anul 2013 şi apoi reduse la 12% până la finele anului 2014. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută ar putea fi păstrate la nivelul de 20%, atât în anul 2013 cât şi în anul 2014, conform opiniei majorităţii participanţilor la sondaj.


Opinii ale membrilor AAFBR

Notă: Acestea reprezintă opiniile personale ale unor membri ai AAFBR care au participat la sondajul de opinie pe luna în curs şi nu reprezintă punctul de vedere oficial al instituţiilor la care persoanele respective lucrează sau cu care persoanele respective sunt asociate. Opiniile exprimate în acest paragraf pot diferi de rezultatele generale ale sondajului care au fost prezentate mai sus şi care se bazează pe prelucrarea statistică a unui număr mare de răspunsuri primite de la participanţi. Nu toţi participanţii la sondaj au oferit şi o opinie detaliată referitoare la indicatorii economici acoperiţi de sondaj. Acest sondaj este conceput ca o sursă suplimentară de informaţii pentru toţi cei interesaţi. La baza lui stau cele mai bune resurse disponibile membrilor AAFBR în momentul publicării. Informaţiile şi sursele datelor folosite sunt considerate a fi demne de încredere. Cu toate acestea, AAFBR şi afiliaţii săi nu îşi asumă responsabilitatea pentru acurateţea sau gradul de cuprindere al informaţiilor. Sondajul de opinie în rândul membrilor AAFBR şi comunicatul de presă aferent constituie o analiză economică şi nu reprezintă consultanţă pentru investiţii sau o recomandare în acest sens.

Dorina Cobîscan, membru AAFBR, analist BCR: Banca Naţională a României ar putea reduce dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale la un nou minim istoric de 4,75% la şedinţa de politică monetară din luna august datorită reluării procesului de dezinflaţie începând cu luna iulie a.c. Diminuarea rapidă a presiunilor inflaţioniste în principal pe fondul unui an agricol bun ar putea oferi băncii centrale un spaţiu mai mare de manevră în perioada imediat următoare de aceea există şanse mari de a vedea încă o reducere de 0,25 puncte procentuale la şedinţa din luna septembrie.

Adrian Mitroi, vicepreşedinte AAFBR, analist economic, lector ASE: Nu ar trebui sa avem modificări substanţiale ale RMO în lei. Economia are un deficit de solvabilitate şi nu de lichiditate. Pentru creştere economică este nevoie de credit privat. Creditul instituţional (FMI) are orizonturi scurte, este în general aşezat pe principii politice şi de apartenenţa la UE dar nu este aducător de creştere economica şi de joburi mai bine plătite. Aceste realizări sunt consecinţe doar ale creditului privat care la rându-i este ulterior investiţiilor de capital private. Solvabilitatea este mai degrabă influenţată de elemente de ordin structural şi de ciclu economic. Imbunătăţirea solvabilităţii unui debitor se poate face ori prin dezintermediere ori prin capitalizare. Dezintermedierea este cu mult mai ineficienta în capitalizarea unei entităţi economice decât aportul de capital şi totuşi este deocamdată preferata de investitori – în special pentru că randamentele aşteptate nu sunt suficiente. Aceasta este una din consecinţele neintenţionate ale deluviului monetar alimentat de marile bănci centrale. Luând în considerare şi ceea ce se întâmplă în regiune, interesul pentru atenuarea riscului valutar devine preponderent. Politicile macro vor sugera creditarea în moneda locala, evitarea celei în alte monede, şi deci eliberarea de euro în economie se va duce în special spre domiciliul capitalului (dezintermediere) şi mai puţin înspre creditarea pentru investiţii. Nu vad motive imediate de modificare a RMO în valută.

Nicolae Covrig, membru AAFBR, analist Raiffeisen Bank: Reducerea rapidă a ratei inflaţiei anticipată pentru perioada imediat următoare şi cererea internă slabă sunt factori esenţiali care susţin ciclul de reducere a ratei dobânzii de politică monetară. De asemenea, sentimentul pozitiv al investitorilor pentru activele in lei creează confort pentru banca centrală pentru a relaxa politica monetară.

Ana-Maria Morarescu, membru AAFBR, analist Raiffeisen Bank: Aşa cum a indicat la ultima ședința de politică monetară, BNR probabil va continua relaxarea graduală a conduitei politicii monetare în următoarea perioadă. Perspectivele privind o scădere mai rapidă a ratei inflaţiei (având în vedere anul agricol bun, reducerea tarifelor la energia electrica, reducerea TVA pentru pâine, precum şi cererea interna deteriorată) sprijină un ciclu amplu de tăiere a ratei cheie. Astfel, ar mai putea urma patru tăieri consecutive de 25pb ale ratei de dobândă de politică monetară până la 4%. Deteriorarea apetitului pentru risc constituie în momentul de faţă principalul factor ce ar putea împiedica banca centrală să reducă rata cheie.

Florentina Cozmanca, membru AAFBR, senior economist RBS Romania: Ne menţinem scenariul de bază ce ia în considerare o reducere graduală a ratei de politică monetară, în paşi a câte 25 de puncte de baza, în cadrul următoarelor trei şedinţe, astfel încât la sfârşitul anului dobânda cheie să ajungă la 4,25%. Însă, în contextul reducerii estimărilor privind inflaţia (încă din luna septembrie coborând sub rata de 3% datorită scăderii taxei pe valoarea adăugată pentru grâu, făină, pâine şi alte anumite produse de panificaţie), consideram ca riscurile legate de acest scenariu s-au schimbat în favoarea unei politici monetare mai relaxate.

Tiberiu Voicu, membru AAFBR, analist corporate & investment banking BRD Groupe Societe Generale: Având în vedere restricţiile privind creditarea în valută impuse de Banca Centrală, consider că vom asista în perioada următoare la o relaxare a dobânzii de politică monetară, necesară pentru a face împrumuturile în lei mai atractive şi pentru a evita anumite blocaje ce s-ar putea crea şi implicit efectele acestor blocaje (ex. limitarea programului „Prima Casă” doar la credite în lei (semnificativ mai scumpe momentan decât creditarea în euro) şi potenţiala continuare a scăderii preţurilor imobilelor eligibile pentru programul „Prima Casă” ca urmare a contractării cererii din cauza dificultăţilor în accesarea de finanţări imobiliare la un nivel de costuri convenabile).

Cristiana Barabula, membru AAFBR, analist credite BRD Groupe Societe Generale: Estimez menţinerea nivelului actual al ratei dobânzii de politică monetară la următoarea şedinţă BNR, pe fondul deprecierii monedei naţionale. Ratele rezervelor minime obligatorii (lei şi valută) ar putea rămâne nemodificate în luna august 2013. Începând cu decembrie 2013 BNR ar putea continua relaxarea graduală a politicii monetare, în sprijinul unei creşteri economice durabile.


AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în luna ianuarie 2008 şi care reuneşte în rândurile sale aproximativ 60 de analişti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.

Consiliul Director al AAFBR

1 august 2013

Click aici pentru varianta PDF