Asociatia Analistilor Financiar Bancari din Romania (AAFBR) a desfasurat recent un sondaj in in randul membrilor sai cu privire la “efectele pandemiei COVID-19 in mediul de business”. Rezultatele sunt atasate.
Daniela Ropota, CIIA, Presedinte AAFBR
Unul din obiectivele AAFBR este de a monitoriza unele tendinte economice. Cei mai multi membri confirma accelerarea digitalizarii pe fondul pandemiei COVID-19. De asemenea, tot mai multi analisti financiari sunt interesati de programe digitale de prelucrare a datelor si de perfectionarea cunostintelor pe partea de analiza fundamentala avand in vedere cresterea nivelului de sofisticare al serviciilor.
Pe partea de ESG (en: environmental, social, governance), multe companii sunt la stadiul de informare si cateva au reusit sa implementeze cateva proiecte. Unele companii au infiintat un departament dedicat monitorizarii aspectelor de mediu, social si guvernanta corporativa. Mai mult de 90% din analistii intervievati se asteapta la introducerea/dezvoltarea unor indicatori/ratinguri de tip ESG in analiza si evaluare.
Cu privire la evolutia economica, cei mai multi analisti se asteapta la o crestere economica in intervalul 5-7% in 2021 si o decelerare a cresterii PIB spre 3-5% in 2022. Unele explicatii pentru evolutia PIB in anul urmator sunt mentinerea preturilor mai mari la energie, tendinta de crestere a ratei de dobanda intr-un context cu inflatie ridicata si necesitatea ajustarilor fiscale in vederea scaderii deficitului bugetar, conform opiniilor exprimate de catre economistii invitati la ultima conferinta a AAFBR desfasurata in noiembrie anul curent. De partea cealalta, cresterea imunizarii impotriva COVID-19 si accesarea fondurilor europene pot sustine economia in urmatorii ani.
Adrian Codirlasu, CFA, Phd, Vicepresedinte AAFBR
Din criza coronavirus sunt de remarcat urmatoarele fenomene:
Modificarile permanente de comportament. Aceasta criza a fost un experiment global in realizarea de activitati de la distanta: comert online, munca de la distanta, invatamant online. Fortate de necesitatea de distantare fizica, atat companiile cat si guvernele au gasit noi solutii pentru continuarea activitatii economice, aceste solutii fiind bazate pe automatizare si comunicare la distanta. Cum deja infrastructura a fost creata si testata la scara globala, aceste noi modalitati invatate de comert si munca cel mai probabil vor ramane si ulterior finalizarii crizei coronavirus. Astfel, post-criza pentru activitatile intelectuale, o mare parte din munca se va desfasura “remote”. De asemenea, digitalizarea si automatizarea activitatilor a fost pusa pe steroizi si va continua in ritm alert si in viitor.
Pandemia COVID-19 a adus cu ea o perioada de lockdown global. Perioada in care a putut fi observat impactul activitatii omului asupra mediului inconjurator. Acest lucru a condus la o atentie mult mai mare a societatii si autoritatilor asupra schimbarilor climatice. Astfel au aparut noi reglementari, mult mai stricte, si angajamente ale statelor pentru protectia mediului.
Pandemia COVID-19 a dus la tiparire la un nivel fara precedent de catre bancile centrale si la deficite bugetare (si implicit datorii publice) ridicate generate atat de masurile luate de guverne pentru a combate criza medicala, cat si de masurile de sustinere economica a persoanelor si sectoarelor puternic afectate de aceasta criza. Aceasta cantitate de bani fara precedent a generat cresterea substantiala a ratelor de inflatie la nivel global. Si probabil, inflatia ridicata va ramane, pentru mai multi ani post-criza COVID-19.
Andreea Palici, membru AAFBR
Inflatia a trecut in octombrie de pragul de 7%, pe care majoritatea participantilor la sondajul AAFBR l-a vazut ca posibil la finalul anului, nivel considerabil mai ridicat decat tinta de inflatie asumata de BNR. Rata anuala a inflatiei s-ar putea situa in decembrie in jurul valorii de 7.5% si ar putea creste pana la 8.6% in T2 2022, dupa expirarea perioadei de plafonare a preturilor la energie, potrivit celui mai recent raport publicat de BNR.
Ma astept ca BNR sa mareasca dobanda de politica monetara in sedinta din ianuarie sau februarie cu 50 de puncte de baza, pentru a preveni o crestere substantiala a ratei anuale a inflatiei in T2 2022, iar la finalul lui T2 2022 anticipez o alta majorare de dobanda de politica monetara de 25-50 puncte de baza, pentru a cobora inflatia pana spre 5.9%, valoare estimata de BNR pentru finalul anului 2022.
Descarcă sondajul AAFBR (format PDF)