201606.27
Off
0

Conform rezultatelor definitive ale referendumului, 51,9% dintre britanicii care s-au prezentat la vot au optat pentru iesirea din Uniunea Europeana, numarul acestora fiind mai mare cu aproximativ 1,3 milioane comparativ cu numarul votantilor care au optat pentru ramanerea in UE.

Impactul economic direct al acestei decizii asupra Romaniei ar trebui sa fie unul moderat pe termen scurt, dar perspectivele devin mai complicate atunci cand consideram impactul indirect pe termen lung. Astfel:

  • exporturile orientate catre UK pe parcursul anului 2015 au fost de 2,4 mld EUR, reprezentand 4,4% din totalul exporturilor si doar 1,5% din PIB. Astfel, o posibila decelerare a acestor exporturi nu ar trebui sa genereze un impact sistemic major pe canalul comercial. In ciuda acestui fapt, tranzactiile comerciale bilaterale inregistrate intre Romania si UK s-au intensificat semnificativ in ultimii ani, UK devenind a cincea destinatie a exporturilor romanesti. In acelasi timp, ponderea importurilor din UK a fost de 2,5% din total importuri, ajungand la 1,6 mld EUR in anul 2015, surprlusul comercial inregistrat in relatiile bilaterale fiind de aproximativ 800 mil EUR. Astfel, iesirea UK din UE poate insemna o diminuare a oportunitatilor privind cresterea viitoare a exporturilor, dar impactul final este limitat;
  • investitiile straine directe provenite din UK au reprezentat 2,5% din totalul ISD in anul 2014, in timp ce sectorul bancar este foarte putin expus acestui eveniment in conditiile in care nu exista institutii financiare cu  detineri de capital provenit direct din UK. In acelasi timp, conform datelor statistice compilate de catre FMI, ponderea investitorilor nerezidenti provenind din UK in totalul titlurilor de stat emise de Guvernul Romaniei este de aproximativ 10%. In acest context, iesirile de capital cauzate de investitiile directe din UK ar trebui sa fie limitate. In ciuda acestui fapt, aversiunea generala la risc poate cauza o reactie emotioanala de refugiu in active sigure cu venit fix. Avand in vedere dinamica pietelor inainte de referendum, asteptarile indicau ramanerea UK in UE. Brexit-ul este o surpriza negativa pentru majoritatea investitorilor, iar pietele reactioneaza emotional printr-o ajustare amplificata exponential ca urmare a vestilor negative, in timp ce reactia la vestile pozitive este subdimensionata si decalata;

  • prin scaderea contributiei UK la bugetul Uniunii Europene, sursele de finantare prin fonduri europene devin mai limitate. In acest context, Romania trebuie sa combata coruptia si sa imbunatateasca capacitatea de absorbtie si eficienta proiectelor de investitii din aceste fonduri pentru a fructifica cat mai bine aceste resurse;
  • exista si o serie de oportunitati de atragere de capital strain pe termen lung, in conditiile in care fluxul de iesiri de capital din UK in perioada imediat urmatoare poate fi semnificativ. Pe termen scurt acestea vor fi orientate catre active percepute ca fiind sigure, dar pot fi reorientate ulterior catre tari emergente, dupa stabilizarea pietelor si absorbtia socului negativ cauzat de Brexit;
  • conform estimarilor Eurostat, numarul cetatenilor romani care locuiau in UK in anul 2015 era de aproximativ 180.000, inregistrand o crestere de peste trei ori in ultimii cinci ani. In ciuda acestui fapt, ponderea acestora in totalul romanilor care locuiesc in strainatate este destul de redusa, respectiv 6,7%, mult inferior comparativ cu tari precum Italia (43%), Spania (27%) sau Germania (13%). Astfel, in eventualitatea unor restrictii viitoare care ar putea intra in vigoare in UK in ceea ce priveste integrarea in forta de munca a imigrantilor, scenariul intoarcerii acestor romani in tara este putin probabil comparativ cu alternative unei noi destinatii.

Impactul direct asupra Romaniei cauzat de Brexit ramane moderat, in special in ceea ce priveste canalul tranzactiilor comerciale bilaterale, al iesirilor de capital direct cauzate de investitorii din UK, limitarea fondurilor europene sau posibile frictiuni in piata muncii.

In ciuda acestui fapt, impactul indirect pe termen mediu-lung este foarte impredictibil. Macroechilibru inregistrat de Romania ramane fragil, principalele provocari fiind pastrarea deficitelor sub control, atat bugetar cat si de comert international, in contextul unor socuri internationale si locale. In acest context, executivul din Romania ar trebui sa promoveze politici macroeconomice echilibrate si conservatoare, in special in ceea ce priveste masurile fiscale.