AAFBR consideră opiniile analiştilor externi cu privire la România ca fiind excesiv de pesimiste

In ultima perioada mass media a reflectat opiniile unor analisti straini care in esenta anticipau o agravare a problemelor cu care se confrunta Romania, situatie sintetizata prin: cresterea deficitului extern la 17-18%, cresterea dobanzii de politica monetara a BNR la peste 12%, deprecierea cursului EUR-RON la peste 4 si scaderea soliditatii sistemului bancar pana la limita de avarie. Astfel de evaluari pripite sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat vin intr-un moment în care nivelul de sensibilitate al investitorilor straini este destul de ridicat fata de toate tarile emergente.

Una din problemele cu care se confruntă România şi care se regaseste cu predilectie în opiniile exprimate este cea a dezechilibrului extern care în ultimul an a s-a majorat la 13,9% din PIB. Cu toate acestea, nivelurile de 17-18%, sau chiar mai mult anticipate de agentii de rating sau analisti internationali în unele cazuri, sunt mai degrabă reacþii exagerate care iau mai puþin în considerare realităþile economie româneşti sau exclud anumite elemente particulare cu caracter temporar petrecute in primul an de aderare la UE. Un exemplu în acest sens a fost accelerarea deficitului balanþei comerciale în anul 2007, răspunzător de expansiunea deficitului de cont curent, ce a avut la baza o serie de factori precum amânări ale importurilor din 2006 în condiþiile eliminării taxelor vamale, modificări ale metodologiei de înregistrare a importurilor din UE cat si o apreciere nesustenabila a monedei nationale in prima parte a anului 2007. De aceea, o estimare liniara a cresterii deficitului de cont curent al Romaniei in conditiile in care factorii mentionati anterior e putin probabil sa se mai repete nu se justifica. Mai mult, evoluþiile ultimelor trei luni arată calmarea semnificativă a creşterii deficitul balanþei comerciale ca urmare a încetinirii puternice a importurilor, dar şi a accelerării concomitente a exporturilor. Aceaste evolutii arata o reactie neasteptat de rapida a economiei romanesti la revenirea cursului de schimb la niveluri care reflecta mai corect competitivitatea economiei romanesti.

Aceste evolutii fac ca o depreciere semnificativa a leului sa fie improbabila. Cu atat mai mult, o dobanda de ferinta de peste 12% si o depreciere a cursului EUR-RON de pana la 4.0 pare incoerenta avand in vedere reactia prompta a economiei la deprecierea limitata a cursului, limitarea la care cresterea dobanzilor de pana acum a avut un rol important.

Întărirea treptată a restrictivităþii politicii monetare prin creşterea dobânzii cheie, măsuri administrative suplimentare, dar şi menþinerea rezervelor minime obligatorii la un nivel foarte înalt s-au materializat în creşterea dobânzilor bancare pe termen scurt. Este greu însă de vorbit în actualele condiþii despre o criză sistemica a sectorului bancar asa cum se aud unele opinii din afara Romaniei. Prin rezervele minime obligatorii, 40% din resursele in valuta atrase de la clienti sunt plasate in cont la banca centrala si respectiv 20% din cele in moneda locala. Un eventual necesar suplimentar de lichiditate in lei în sistem poate apărea ca urmare a creşterii volumului de plăþi la buget sau a accelerării creditelor de consum în unele perioade, cum ar fi de exemplu în ajunul sărbătorilor de Paşti. Consideram ca banca centrala are instrumentele necesare sa injecteze lichiditate in piata interbancara – activitate curenta realizata de toate marile banci centrale in sisteme financiare in care acestea sunt creditoare nete. Faptul ca si BNR s-ar putea regasi de acum inainte in postura de creditor net ar fi in ultima instanta un semn de normalitate.

Creşterea economică din acest an se poate situa la un nivel robust mai ales în condiþiile în care anticipaţiile la nivel global indică o încetinire. Rezultatele foarte bune din primele două luni, cum sunt accelerarea industriei, în special a industriei bunurilor de capital, a construcþiilor şi exporturilor dar şi a vânzărilor cu amanuntul sunt semnale încurajatoare pentru economia românească care totuşi păstrează un decalaj important faþă de economiile mature în ceea ce priveşte competitivitatea.

Consiliul director al AAFBR